Cuprins
Există o multitudine de studii cu păreri pro și contra susținute de numeroși nutriționiști. Cert este că pentru a înțelege dacă această băutură este sau nu sănătoasă pentru organism putem începe prin a înțelege ce este cafeaua și ce conține mai exact ca și substanțe.
Ce este cafeaua?
Cu toții știm că este acea băutură delicioasă pe care o consumăm fie dimineața pentru a lua o doză de energie, fie că pretext pentru o pauză bine-meritată. Însă ce este mai exact?
Cafeaua așa cum o știm noi provine de fapt dintr-un fruct, mai exact boabele de cafea sunt semințele unui fruct. Acele boabe verzi care urmează a fi prăjite pot fi chiar plantate pentru a obține un arbore de cafea.
Arborele de cafea este un copac care aparține familiei angiospermous, dicotyledonous și apopetalous Rubiaceae. Poate atinge o înălțime de peste 15 metri, dar în culturile destinate producerii de cafea atinge doar 2-3 metri datorită tăierilor frecvente care facilitează producția de fructe.
Acest arbore are nevoie de circa 3-5 ani de la plantare pentru a produce fructe, însă depinde de fiecare soi în parte. Fiind un arbore complex, acesta se găsește și se cultivă în peste 100 de varietăți.
Ce conține cafeaua?
Până chiar și în zilele noastre cercetătorii nu au reușit să identifice toate componentele unui bob de cafea. Compoziția acestuia este extrem de complexă și depinde foarte mult de solul în care este cultivat, varietatea arborelui și procesarea.
Un bob de cafea conține mai mult de 1000 de substanțe diferite, cea mai proeminentă fiind cofeina, iar în funcție de varietate unele conțin mai multă sau mai puțină. Spre exemplu Robusta conține de 3 ori mai multa cofeină decât Arabica.
Cele mai importante substanțe ale unui bob de cafea sunt: carbohidrații, grăsimile, apa, proteinele, acizii, alcaloizii (cofeina), antioxidanții, mineralele și aromele. Cantitățile acestora diferă în funcție de fiecare soi și nu se poate stabili cu exactitate o măsură universală.
Ce se modifică în timpul prăjirii?
- Carbohidrații se găsesc în cele mai mari procente în cafeaua verde, însă în timpul prăjirii aceștia se transformă în compuși chimici sau sunt distruși în totalitate.
- Polizaharidele rămân în boabele de cafea, totuși glucoza și sucroza dispar complet în timpul prăjirii.
- Prăjirea distruge progresiv acizii din boabele de cafea, acizi precum: chlorogenic, linoleic, palmitic, acetic, citric, malic și oxalic. Majoritatea acestor acizi având o puternică influență asupra gustului specific cafelei. Totuși pe măsură ce cafeaua este prăjită mai intens acestea se distrug progresiv.
- Grăsimile și uleiurile sunt cele mai esențiale surse de aromă. Celulele boabelor de cafea conțin în jur de 80 de lipide diferite. Acestea se modifică în timpul prăjirii și pe măsură ce boabele sunt prăjite mai dark, acestea se eliberează spre exteriorul boabelor de cafea.
Beneficii pentru sănătate ale cafelei
Când vine vorba de sănătate, cafeaua a suferit de-a lungul timpului diverse interpretări în medicină. În timp ce anumite studii atestă că o cafea preparată corect, fără lapte sau îndulcitori, poate fi benefică pentru organism, alte studii se concentrează mai mult asupra influenței cofeinei în organism.
Privind din perspectiva beneficiilor, cafeaua poate ajuta în multe feluri. Iată câteva dintre ele:
Cafeaua crește nivelul de noradrenalină.
Una dintre beneficiile evidente este că o ceașcă de cafea ridică nivelul de noradrenalină, acesta fiind un hormon important în funcționarea organismului. În cantități mici, noradrenalina ajuta la menținerea focus-ului, dar poate ajuta și la prevenirea depresiei sau la arderea grăsimilor din organism.
Ajută la menținerea unui nivel optim de glucoză în organism.
Există diverse studii care atestă că o ceașcă de cafea ajută organismul să proceseze glucoza (zahărul) mai bine, iar acest lucru previne diabetul de tip 2.
Reglează tensiunea arterială.
În urma unor studii mai amănunțite, s-a demonstrat că ajută la reglarea tensiunii arteriale prin producția de hormoni (adrenalină și noradrenalină), aspect pozitiv pentru persoanele care suferă de hipotensiune sau depresie, ajutând astfel la funcționarea în condiții optime a inimii.
Ajută la prevenirea Parkinson-ului.
Cofeina este o substanță care vizează sistemul nervos central stimulând astfel întreg organismul. Acest aspect a fost demonstrat că funcționează și pe pacienții care suferă de Parkinson, ajutându-i să își amelioreze anumite simptome.
Ajută la regenerarea celulelor.
Anumite studii au demonstrat că o ceașcă de cafea este o sursă excelentă de polifenol. Polifenolul este un tip de antioxidant cu rol foarte important în organism protejând celulele de efectele radicalilor liberi asupra organismului.
Contraindicații cafea
Totuși, pe lângă numeroasele studii care evidențiază beneficiile cafelei asupra sănătății, există și câteva contraindicații de care să ții cont.
- Cofeina are un efect diuretic și poate forța organsmul să producă urină prea repede. Acest efect poate duce la deshidratare.
- Copii nu pot procesa cofeina într-un interval de timp scurt și poate avea efecte adverse asupra lor.
- Cofeina este un stimulent puternic, consumat în cantități mari (mai mult de 6 cești pe zi) poate cauza agitație, anxietate și dureri de cap.
- Anumite studii au demonstrat că în cazul femeilor însărcinate, cofeina poate stimula și sistemul nervos al copilului, ceea ce este contraindicat.
Privind și din perspectiva valorilor nutriționale, o ceașcă de cafea pregătită la filtru (cca 250 ml) conține:
- 118 mg proteine
- 7 mg magneziu
- 7 mg fosfor
- 6.2 mg choline
- 4.8 mg sodiu.
Astfel de valori pot fi relevante pentru cei care au un deficit în organism pe care îl pot substrage dintr-o ceașcă de cafea.
Cafeaua cu siguranță poate fi benefică pentru organism în anumite condiții. Poate stimula anumite organe din corp, precum creierul sau ficatul, să funcționeze mai bine. Poate ajuta la menținerea tonusului, la arderea grăsimilor din corp, dar în cantități prea mari poate avea efecte nedorite. Secretul beneficiilor este consumul moderat.
